Plumb
Cerul ma loveste in moalele capului astazi cu norii lui grei de apa cu dubla personalitate, cand ploaie cand zapada.
Mi-s pleoapele lipicioase de caldura din birou, de starea de vineri, de sictir si dezinteres. Nu vreau o manic friday out, vreau doar sa dorm, un somn fara vise, somn bolnavicios de lung, sora cu moartea, var cu coma alcoolica.
Cand e frig afara tremur pe dinauntru, nu suport pe nimeni, nici caldura sobei care ma invaluie (soba my ass, by the way, ca e centrala termica si un nenorocit de calorifer de fonta).
Postul asta e asa, de incalzire, de bien-venu sau de un fresh new start.
Hello world, good bye happiness…
noiembrie 3, 2006 la 8:38 pm
Cand spui ca nu suporti pe nimeni, te referi la oameni nu???
Cumva la colegii din jurul tau, care te ocrotesc, iti arata primii pasi in viata (pardon, primele “flip flap-uri” al aripilor inainte sa pleci spre locuri mai bune), sunt cu tine numai la bine (si la rau se leapada ca Iuda Iscarioteanul), iti dau vin cu pecsi si iti zic “prostutzo”?
Of, cu ce au gresit ei, sarmanii ca se poarta asa de bine cu tine…
in fine, bat campii, dar am zis sa creez aceasta prima impresie chiar de la primul post, ca lumea ce vine sa ma subestimeze si eu sa imi continui linistit observatia din umbra.
wnkd placut.
v.